Intelepciune.info

De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;

De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,

De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;

De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le la dracu’, poţi altele scorni,

De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,

De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,

Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,

Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.

Versiunea lui Daca in format antitetic, scrisa de Kostas Varnalis.

Pana la varsta de 30 de ani, sau putin dupa aceea, poezia imi oferea o placere imensa. Dar de ani de zile nu mai suport sa citesc nici macar un vers. Parca mintea mi-a devenit un fel de masinarie care scoate legi generale din cantitati enorme de fapte. Daca mi-as putea retrai viata, mi-as impune, ca regula, sa citesc poezii si sa ascult muzica de cateva ori pe saptamana. Pierderea acestor gusturi inseamna pierderea fericirii. De asemenea, este posibil sa dauneze intelectului si, inca si mai probabil, caracterului moral, deoarece slabeste partea emotionala a firii noastre.

Charles Darwin

Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!

Traducere de Dan Dutescu

Indata ce intelepciunea populara aduce in fata noastra un sir de intamplari uimitoare, ne intalnim neaparat si cu Nastratin Hogea, care este nelipsit in asemenea imprejurari. Viata este pentru el o ciudatenie plina de miez, careia trebuie neaparat sa i te supui.
Intr-o zi, pe cand era copil, tatal sau i-a spus:
- Ar trebui sa te scoli devreme, baiete.
- De ce, tata?
- Pentru ca este un obicei sanatos. Odata, cand m-am sculat devreme, am gasit pe drum o punga cu galbeni.
- Dar poate ca o pierduse cineva in ajun!
- Nu, nici vorba, a zis tatal. In ajun nu era acolo. As fi vazut-o cand veneam spre casa.
- Atunci, a spus Nastratin, cel care si-a pierdut banii s-a sculat mai devreme decat tine. Dupa cum vezi, obiceiul nu e bun pentru toata lumea…

Nastratin si unul dintre prietenii lui intra intr-o carciuma. Nu au prea multi bani (ceea ce li se intampla destul de des) si hotarasc sa ia o mancare de vinete si sa o imparta.
Dar ce fel de mancare? Aici nu se inteleg si incep sa se certe. Prietenul lui Nastratin este un om grozav de incapatanat si vrea vinete impanate. Nastratin, care dorea vinete prajite cu rosii, este prea flamand, asa ca se lasa pagubas. Cer, asadar, vinete impanate.
Asteapta sa li se aduca mancarea cand, deodata, prietenul lui Nastratin cade de pe scaun. Pare bolnav, respira cu greutate si-si tine mana la piept, in dreptul inimii.
Nastratin se ridica in graba. Un om care sedea la masa vecina il intreaba:
- Te duci sa chemi un doctor?
- Da’ de unde! Ma duc sa vad daca pot schimba comanda…

Primul: Atractia pentru un corp frumos

Al doilea: Dragostea pentru frumusete in general

Al treilea: Dragostea pentru ceea ce este o persoana, nu pentru fizicul ei (faimoasa dragoste platonica)

Al patrulea: Iubirea pentru umanitate, pentru om in general

Al cincilea: Iubirea abstracta (pentru principii, idei, valori, creativitate)

Al saselea: Iubirea pentru bine (inteles ca BINELE in sine)